Despre dor

..As putea sa spun ca este unul dintre cele mai nemiloase sentimente desi este nobil ca si dragostea.Si da,am simtit acel dor nemilos care arde,doare....stiti cu siguranta despre ce vorbesc.Acel dor l am simtit doar o singura data in viata dar mi a fost de ajuns.E un amestec de placere si durere,uneori atat de greu de suportat.
Si cu siguranta dorul acesta mistuitor,ca orice alt sentiment care ne subjuga la un moment dat,ne face sa fim mai puternici,sa ne cunastem pe noi insine si poate sa ne iubim mai mult.Dorul inseamna cunoastere,prin el intelegem ce simtim pentru o persoana,ce loc ocupa in inima noastra.Dorul arde,dar si construieste.Dorul ne impulsioneaza,ne ridica,ne doboara,depinde de noi cum si daca il lasam sa ne schimbe.Dorul poate sa si sece inimi....sa stearga sentimente si sa lase in urma dureri de nevindecat si rani adanci.Dorul ne face sa uram,ne face sa iubim mai mult,dorul poate sa sece puteri si poate sa creeze viata.
Felul in care ne e dor de cineva spune totul despre sentimentele mai mult sau mai putin superficiale pe care le avem pentru o persoana.Ne e dor de multe lucruri ale unei persoane:de zambetul ei,un sarut poate,simpla ei prezenta.Sau poate ne e dor de felul in care ne schimbam atunci cand suntem langa persoana respectiva:mai buni,mai plini de propria lumina sufleteasca de care pana atunci nu eram constienti.Si nu ma refer aici la lumina pe care ne o daruieste credina intr o anumita divinitate,ci lumina propriului nostru suflet.
Invatam sa facem lucruri noi,fiecare persoana din viata noastra isi pune amprenta intr un fel sau altul pe sufletul nostru.Fiecare dintre noi este de fapt o multitudine de persoane stranse intr una singura.Iar cand o persoana draga sufletului nostru dispare definitiva,locul sau ramane gol iar noi degeaba ne amagim apoi ca acest gol a fost uitat sau umplut de alta persoana.
Dorul ne face sa ne simtim vii.Si oricat ar parea de dureros uneori,face parte din noi.