Plimbare...

Fortat de un anonim sa scriu despre deplasarea la Slatina.
Totul se intampla asa de repede... uneori uiti notiunea timpului.
Asa am uitat si noi in plecarea noastra la Slatina...cinci baieti, fara sa avem vreun plan, fara sa gandim limpede dupa cateva beri baute in Craiova.
Drumul a fost lung pana la Slatina, deoarece trebuia sa ne caram cu berea dupa noi, dar totul a fost bine.
Am urcat pe Gradiste unde am vazut zeci de pereti "murdariti" de cateva grafuri frumoase, dar peisajul din varful acestuia ne-a lasat pe toti cu gura cascata.
Coborarea de pe Gradiste ne-a adus intr-un parc uitat pe undeva pe la periferia orasului, un parc vechi, dar cu multa istorie, si un peisaj foarte greu de descris.
Pe la ora 1:00 ne gandim sa facem un mic ocol pe la un restaurant care nu stiam sigur daca e deschis, undeva pierdut pe langa Olt. Odata ajunsi acolo am fost nevoiti sa ne intoarcem spre Craiova, dar nu inainte sa fumam o tigare pe marginea Oltului, pe un drum pustiu, intr-un peisaj pustiu, dar foarte atragator.
Totul s-a derulat asa repede incat am uitat cum trecea timpul pe langa noi, am uitat, dar tot ce conteaza e sa te simti bine langa persoanele care sunt langa tine.
Toata distractia s-a incheia pe la ora 4:00 dimineata, odata ajunsi in Craiova.
Frumos.. dar cam putin.